Primul telescop care a observat o stea chiar inainte sa explodeze

Postat de pe 23 februarie 2014
casiopeia (1)

Astronomii au reusit pentru prima oara in istorie sa priveasca in interiorul unei stele, care urma sa explodeze. Ei au reusit acest lucru folosind un telescop pentru a patrunde in corpul radioactiv al Cassiopeei A, o stea de opt ori mai mare decat Soarele.

Steven Boggs, decan al Facultatii de Fizica la UC Berkeley si coautor al lucrarii publicate in jurnalul “Nature” a declarat faptul ca, aceasta observare a fost Sfantul Graal al astronomilor care studiaza astrofizica. Pentru prima oara am reusit sa capturam imagini ale emisiilor radioactive dintr-o supernova pe cale sa moara, dandu-ne astfel sansa sa putem examina legiile fundamentale ale fizicii nucleare care se refera la explozia nucleara care porneste din “sufletul” acesteia, asa cum pana acum nu am reusit, a adaugat acesta.

In interviul acordat postului de televiziune CNN, Brian Brefenstette, autorul principal al lucrarii si cercetator stintiific al Institutului de Tehnologie California, a declarat ca oamenii ar trebui sa acorde un interes mai ridicat exploziilor supernovelor deoarece de acolo provenim. Tot fierul din sange si calciul din oase si din dinti provine din centrul exploziei unei supernova.

Supernovele sunt mecanismul cheie care a dus la formarea Universului, creand o multime de elemente “grele” prin intermediul nucleosintezei si prin eliminarea de materie in cosmos. De fapt, undele de soc provenind din supernove pot declansa formarea de noi stele. Desi cercetatorii stiau de multa vreme importanta supernovelor in crearea materiei, acestia nu au reusit sa analizeze indeaproape procesul care le face sa explodeze. Supernovele iau nastere in momentul in care stele de marimea Soarelui raman fara “combustibil”, lasand in urma lor un miez dens de fier.

In trecut, telescoape precum Telescopul Spatial Hubble sau Observatorul Chandra nu au reusit sa captureze ceea ce telescopul NuSTAR a reusit, si anume, sa analizeze sectiunile neexaminate ale spectrului de raze X.

In urma observatiilor pe care Telescopul NuSTAR a reusit sa le captureze, cercetatorii au ajuns la concluzia ca explozia a fost determinata de presiunea din interiorul miezului de fier al stelei pe cale sa se stinga. Acest proces asimetric prezentat mai jos ar putea explica de ce ramasitele supernovei par atat de incovoiate in comparatie forma lor din momentul in care erau stelele sferice.

Grefenstette compara acest proces cu momentul in care capacul unei oale aflate sub presiune sare. Undele de soc ulterioare separa materia de stea si lasa in urma ei dare de materie. Cu ajutorul acestor observatii, astronomii au reusit sa infirme teoriile legate de explozia stelelor, insa masuratorile telescopului NuSTAR ridica si mai multe intrebari. Cercetatorii au descoperit ca elementul titanium 44, care a aparut in datele colectate nu este acelasi cu elementul capturat de alte telescoape, in ciuda faptului ca ambele elemente ar fi trebuit sa provina din aceleasi bule de presiune.

O explicatie simpla ar fi ca o cantitate de fier nu a fost detectata de telescoape sau faptul ca exista un alt proces in interiorul unei supernove in momentul crearii acestor elemente. Poate ca nu reprezinta o surpriza faptul ca in urma acestui proces ramanem cu mai multe intrebari decat sa obtinem raspunsuri.

sursa foto: The Independent

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>